Direcţia Generală Asistenţă Socială şi Protecţia Familiei Ialoveni

anunţă funcţie vacantă 

Logoped – (1 unitate)

în cadrul Serviciului social Echipă Mobilă

Condiţii: Perioadă de probă – 3 luni.

Cerinţe faţă de candidat: studii în domeniul respectiv, cunoaşterea şi utilizarea PC.

Persoanele cu experienţă în muncă de cel puţin 1 an în domeniul social vor avea prioritate.

Persoanele interesate pot depune personal Dosarul completat cu:

1.    Copia buletinului de identitate;

2.    Copia diplomelor de studii;

3.    Copia carnetului de muncă;

4.    Cazier judiciar;

5.    Forma medicală F086.

Dosarul poate fi depus pe adresa:

or.Ialoveni, str. Alexandru cel Bun, nr.33 în biroul 112.

Persoana de contact: Persoană de contact: Alexandra Leşan, telefon 0-268-2 43 44.

Detalii privind atribuţiile de funcţie persoană de contact: Nina Balica, telefon 0268 2 73 07.

Sărbători fericite

Dezvoltarea parteneriatelor sociale în scopul creşterii nivelului calităţii vieţii şi incluziunii sociale a persoanelor cu disabilităţi

Astăzi, 11decembrie 2019, în sala Bibliotecii Publice Nimoreni, specialiștii Serviciului social Echipa Mobilă în colaborare cu asistenul social comunitar au desfășurat un seminar cu genericul: "Condiţiile unei bune calităţi de viaţă pentru persoanele cu disabilităţi". 

Scopul seminarului ține de promovarea Serviciilor sociale destinate persoanelor cu disabilități și dezvoltării culturii inclusive.

 Conform agendei, în cadrul seminarului s-au abordat diverse aspecte ce țin de asigurarea condițiilor/mediilor de dezvoltare armonioasă a copiilor, ITC (Intervenția Timpurie în Copilărie), parteneriatele sociale și incluziunea socială.

La seminar au participat cadre didactice din IET/ grădiniţa de copii “Butucel”, medicul de familie, lucrători sociali, părinți a copiilor cu disabilități și îngrijitori a persoanelor cu disabilităţi.

O valoare adăugată seminarului de astăzi  a oferit-o participarea copiilor  membri a "Clubului de animaţie" Nimoreni, care ne-au oferit un exemplu demn de urmat de incluziune socială şi autopromovare. Copiii au prezentat un set de filmuleţe  pe care le-au realizat cu mult talent și creativitate. Acești copii merită respect, apreciere și susținere în activitatea lor.

 

 

Succesul în promovarea și dezvoltarea culturii incluzive se datorează  mult calității parteneriatelor sociale și nivelului de participare şi implicare a  Administraţiilor Autorităţilor Publice Locale.

Specialiștii Serviciului social Echipa Mobilă apreciază mult suportul și implicarea APL Nimoreni  în asigurarea promovări şi prestării serviciilor sociale de calitate. 

 

 

 

Direcţia Generală Asistenţă Socială şi Protecţia Familiei Ialoveni

anunţă funcţie vacantă 

Logoped – (1 unitate)

în cadrul Serviciului social Echipă Mobilă

Condiţii: Perioadă de probă – 3 luni.

Cerinţe faţă de candidat: studii în domeniul respectiv, cunoaşterea şi utilizarea PC.

Persoanele cu experienţă în muncă de cel puţin 1 an în domeniul social vor avea prioritate.

Persoanele interesate pot depune personal Dosarul completat cu:

1.    Copia buletinului de identitate;

2.    Copia diplomelor de studii;

3.    Copia carnetului de muncă;

4.    Cazier judiciar;

5.    Forma medicală F086.

Dosarul poate fi depus pe adresa:

or.Ialoveni, str. Alexandru cel Bun, nr.33 în biroul 112.

Persoana de contact: Persoană de contact: Alexandra Leşan, telefon 0-268-2 43 44.

Detalii privind atribuţiile de funcţie persoană de contact: Nina Balica, telefon 0268 2 73 07.

Activităţi de promovare Serviciu social Echipa Mobilă

Miercuri,11 decembrie 2019, în incinta bibliotecii Publice specialiştii Serviciului social Echipa Mobilă Ialoveni, în colabolrare cu APL s. Nimoreni  vor desfăşura Seminarul informativ - educativ "Condiţiile unei bune calităţi de viaţă pentru persoanele cu dezabilităţi".
Moderatori:Balica Nina, şef Serviciu
Secrii Vera, psiholog
Al Yafeai Valentina, asistent Medical
Începutul - 9.30

Vizită de schimb de experienă în scopul eficientizării și valorificării Serviciilor sociale Echipă Mobilă

La 5 noiembrie 2019, Direcţia Generală Asistenţă Socială şi Protecţia Familiei Ialoveni a fost gazda vizitei de schimb de experienţă  pentru Serviciul social Echipa Mobilă din raionul Cantemir.
     Vizita a fost organizată de către Direcţia Generală Asistenţă Socială şi Protecţia Familiei Ialoveni în parteneriat cu AO „Parteneriatul Aachen - Moldova” în cadrul proiectului «Dezvoltarea şi consolidarea Serviciului Social Echipa Mobilă Cantemir".
        Oaspeţii au exprimat interes sporit față de metode, tenici şi instrumente folosite în asistenţa şi suportul beneficiarilor Serviciului social Echpa Mobilă Ialoveni. A fost analizat şi discutat:

×         Specificul serviciilor prestate pe categoriile de beneficiari a Serviciului;

×         Rolul şi acţiunile fiecărui specialist a Serviciui social Echipa Mobilă în procesul de incluziune socială  a persoanelor cu disabilităţi;

×         Mecanismul de admitere şi asistare în cadrul Serviciul social Echipa Mobilă şi conlucrarea intersectorială şi referirea beneficiarilor către alte servicii de calitate;

×         Specificul şi importanţa asistenţei familiilor ce au la îngrijire  persoane cu dizabilităţi;

×         Impactul Serviciului social Echipa Mobilă în incluziunea socială a persoanelor cu disabilităţi;

×         Dilemele profesionale.

În cadrul vizitei a fost menționată importanța serviciilor de intervenție timpurie în copilărie pentru dezvoltarea armonioasă a copilului și îmbunătățiirea calității vieții familiei.

Au fost prezentate argumente practice și destul de convingătoare privind importanța Serviciului Echipă Mobilă în viața familiei  persoanei cu dizabilități.  Sa pus accent pe importanţa familiilor  persoanelor cu dizabilități în promovarea culturii inclusive.

Suntem satisfăcuţi de posibilitatea de a ne împărtăşi reciproc experienţa şi de a ne dezvolta competenţele profesionale, deschişi şi interesaţi de dezvoltarea parteneriatelor în  promovarea culturii incluzive.

Asistenţa psihologică a familiei cu copii cu dizabilităţi.

„Poate cel mai insidios element de stres (pentru familia în care există un copil cu nevoi speciale), este izolarea socială rezultată în urma retragerii prietenilor sau, dimpotrivă a retragerii părinţilor confruntaţi cu milă sau lipsă de înţelegere a prietenilor. Naşterea unui copil sănătos duce de obicei la o extindere a reţelei sociale a părinţilor; naşterea unui copil cu dizabilitate duce deseori la o contractare a aceleiaşi reţele. Este o realitate la care familia porneşte de la starea de şoc  a aflarii diagnosticului şi cum parcurge fazele de acceptare a acesteea:

         Starea de şoc: Recunoaşterea unei dizabilităţi  sau probleme severe de sănătate este in sine un eveniment traumatic excepţie care marchează nu doar părinţii dar toate relaţiile atît dintre părinţi cît şi părinţi cu alte persoane. Emoţiile fregvente asociate a părinţilor: furia, neputinţa, ruşine, dezamăgire, confuzie. Deseori aceste emoţii sunt trăite simultan şi dezorientează îngrijitorii şi funcţionarea acestora. Descoperirea dizabilităţii sau a unei probleme de sănătate a copilului este un process iar acceptarea dizabilităţii necesită nu doar timp dar şi suport din partea familiei extinse, prieteni, societate.

        Negarea: Se caracterizează prin “nu ,nu eu „sau „nu mie”. se caracterizează prin încercări de negare a stării copilului, părinţii îşi insuflă şi enunţă precum că copilul nu este chiar atât de afectat cum li s-a spus. La această etapă de depăşire membrii familiei pot surprinde specialiştii prin aşteptări irealiste vizavi de viitorul copilului. Dar aceste expectaţii optimiste nu înseamnă că părinţii nu înţeleg diagnosticul – aşteptările înalte reflectă nevoia familiei în a păstra speranţa.

Furia: Se caracterizează prin “nu eu”, “de ce tocmai mie”, stări puternice de emoţii de furie, panică, invinuire… Aceste emoţii pot fi îndreptate spre propria persoană sau pe toţi ceilalţi din jur.

Depresia/apatia:  Stadiu “ Sa întîmplat cu adevărat!”. Sentimentul pierderii devine dominant şi ne simţim pustii, fără emoţii, nu gasim rolul şi rostul niciunui lucru şi nici motivaţie pentru a face ceva.

Acceptarea: Se caracterizează prin „Asta este ceea ce sa întimplat!”. Este ultimul pas spre vindecare, dar nici acceptarea nu este usoară. Spre deosebire de alte etape persoana poate  îşi poate privi cu o oarecare detaşare şi luciditate situaţie. Anume în acestă fază persoana este gata spre o viaţă calitativă şi poate ajuta ceilalţi membri ai familiei de a trece mai usor aceste etape.

Prezenţa unui copil cu deficienţe intr-o familie poate produce o modificare mai mult sau mai puţin profunda a relaţiilor din cadrul familiei, afectînd atît echilibrul interior, cît şi echilibrul exterior care vizează relaţiile familiei cu societatea, în aceast context  unii autori vorbesc despre declanşarea unei „crize” familiale. Schematizînd lucrurile, se disting trei crize ale familiei:

Criza diagnosticului: Şocul pe care-l  trăieşte familia  în momentul în care i se comunică: “Aveţi un copil cu dizabilitate”. Este important să se poarte mai multe discuţii , să fie impliciţi toţi membrii familiei , să se exprime toate sentimentele , să nu se ascundă nimic legat de prognostic (chiar dacă inspiră frică!) şi să se descrie posibilităţile de învăţare în termini pozitivi . Se recomandă  să se scrie rezumate ale rezultatelor discuţiilor purtate, pentru ca aceasta să nu se şteargă cu timpul.

Criza valorii: În fiecare caz, este vorba despre o lezare „narcisică” adusă stimei de sine a familiei, despre dezamăgirea legată de speranţele părinţilor, care au fost prea mari, despre conflictul dintre sentimentele de iubire şi cele de respingere a copilului. Aceastea determină sentimentele de culpă, iar a te apărade ele duce la supraprotecţie, la milă sau negarea dezabilităţii cu solicitări exagerate în educaţia lui, sau prin trasferul (proiectarea) vinei asupra altora.

Criza realităţii: Greutăţile materiale ca urmare a unor cheltuieli suplimentare; agitaţia agresivă continuă sau apatia copilului; excentricităţile sexuale; batjocurirea sau dispreţuirea părinţilor de către vecini sau a fraţilor de către copiii vecinilor; eşecul copilului cu dizabilitate într-o etapă importantă în dezvoltarea sa (de exemplu, şcolarizarea);  schimbări în cadrul familiei (divorţul părinţilor, un copil mai mic îl depăşeşte pe cel problemă, decesul unei persoane care l-a îngrijit).

       Un loc important în integrarea persoanelor cu nevoi speciale îl au serviciile sociale. Ideea de bază în activitatea serviciilor sociale este asigurarea principiului egalităţii şanselor. Scopul serviciilor este îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor cu nevoi speciale prin crearea serviciilor alternative de calitate, susţinerea procesului de integrare socială a persoanelor cu disabilităţi prin schimbarea mentalităţii de respingere manifestată de către societate.

O parte din mulţimea de servicii sociale care vin spre susţinerea specialistului în soluţionarea problemelor sociale/psihologice  ale persoanelor cu nevoi speciale sunt serviciile de alternativă la îngrijirea rezidenţială:

Serviciul „Asistenţă Parentală Profesionistă”  (APP) oferă copilului îngrijire familială substitutivă şi este prestat la nivel local, fiind instituit pe lîngă Secţia/Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei / Direcţia pentru ocrotirea şi protecţia minorilor din mun. Chişinău.

Centrele maternale reprezintă un serviciu de protecţie maternal-infantilă, care asigură dreptul fiecărui copil de a-şi păstra relaţiile familiale, oferind mamei în dificultate (care se confruntă cu dificultăţi de natură psihologică, materială, socială sau relaţionară), posibilitatea rezolvării timpurii a problemelor apărute cu scop de reintegrare în familie şi în comunitate.

Serviciul social Echipă Mobilă  este un serviciu specializat, destinat persoanelor cu disabilităţi, care oferă asistenţă socială şi psihologică, suport la domiciliul beneficiarului, în baza nevoilor identificate ale acestuia cît şi consiliere şi suport persoanelor implicate în procesul de incluziune. Asistenţa psihologică este axată pe 3 direcţii de bază:

1.     Asistenţa psihologică şi dezvoltarea abilităţilor  de viaţă independentă;

2.     Depăşirea comportamentelor problematice;

3.     Incluziune socială /şcolară.

Dar ca şi în cazul copiilor, familiile sunt foarte diferite, necesităţile lor de a fi sprijinite sau posibilităţile de a oferi sprijin sunt extrem de diverse. Fiecare familie îşi are propiul potenţial şi nevoile sale unice, care trebuie valorizate corespunzător, însănătoşirea climatului familial, asanarea lui, intervenţia terapeutică şi consilierea familiei, incluziunea socială reprezintă priorităţile intervenţiei în cazul unui copil cu deficienţe. Sensibilizarea părinţilor pentru obiectivele, ţintele, abilităţile programelor este esenţială în educarea şi pregătirea acestora. Ei ar trebui să aibă acces total la informaţiile educaţionale şi la “diagnosticele” copilului.

 Pregătirea părinţilor este o activitate eficientă şi constructivă deoarece implică învaţarea şi acumularea cunoştinţelor si tehnicilor folositoare acestora în schimbarea comportamentelor neadecvate ale copiilor. Fie că vorbim de retard intelectual, fie că este vorba numai de o dizabilitate fizică, în majoritatea cazurilor aceşti copii vor rămâne pentru totdeauna în preajma părinţilor lor, având nevoie de îngrijiri asemănătoare cu cele oferite unui copil mic, pentru restul vieţii. Este o realitate la care familia reconfigurată în jurul dizabilităţii copilului are nevoie să se adapteze.

La fel persoanele cu dizabilități cît şi familiile acestora se confruntă cu reacții diferite din partea celor din jur, reacţiile emoţionale tipice care apar în interacţiunile cu aceste persoane incluzînd vină, milă, toate fiind acompaniate de un sentiment general de disconfort. Acest disconfort poate determina persoana să ia în considerare sau să ignore persoanele cu dizabilităţi cu care interacţionează. În ceea ce privește imaginea pe care o au în ochii celorlalți, cercetările privind atitudinile publice faţă de persoanele cu dizabilităţi au concluzionat că populaţia generală declară atitudini favorabile faţă de acestea dar manifestă adesea atitudini neverbalizate de respingere a acestora (Daruwalla, 1999). Atitudinile faţă de persoanele cu dizabilităţi sunt exprimate într-o varietate de modalităţi şi servesc ca bariere în realizarea deplină a potenţialului uman. Atitudinile publice joacă un rol central în integrarea persoanelor cu dizabilităţi şi familiile acestora  în viaţa comunităţii, motiv pentru care au influenţe importante asupra calităţii vieţii întregii societăţi.

Autor: Veronica SECRII, psiholog, Serviciu social EM.